Posts Tagged ‘metrou’

Iiiiiih.. that’s all I can say. De fapt, as injura ca la usa cortului, utilizand toti termenii adecvati unui birjar ce sade la usa cortului. Am avut o saptamana de cacat – putin spus – poate o suprafata ceva mai intinsa plina de kkt. Drept urmare, nu am chef de vb cu nimeni, nu vreau sa vad pe nimeni, nu vreau sa mi se confeseze nimeni cu nimic, nu vreau sa fiu amabila si sa va ascult din bun simt, nu vreau sa spun ce am pe suflet pt ca nu suntem la psihiatru si nici nu vreau sa fiti amabili sa va oferiti sa ma scoateti din starea mea cu glumite, cu chestii care ma fac sa nu ma mai gandesc la treburile mele. deci, nu.

asta asa ca de inceput, ca sa imi explic orice disparitie din lumina reflectoarelor – care s-a transformat intr-o plapanda licarire de luminita de la capatul tunelului.. deci, nu vreau nimic de la nimeni!

Coldplay – fix you

„When you try your best but you don’t succeed
When you get what you want but not what you need
When you feel so tired but you can’t sleep
Stuck in reverse.”

De ce nu vin astia de la Coldplay prin Romania? De ce nu mi se acorda credite pt ca, probabil, asta e prima oara cand scriu romania cu „R”? Si mai voiam sa vina cineva.. dar am uitat cine. As fi extaziata. As fi dornica. Si de ce dracu nu dau drumu la podul ala din Pipera? De ce nu am un buton de reset, un restart, shut down, reboot, ceva-ceva, orice?

M-am apucat de citit o carte (mda, ma dau cu inteligentza pe aci) si am realizat ca nu imi place sa le termin. desi mie mi s-a parut foarte tare si parca scrisa dupa gandirea mea haotica, ironica, amuzanta pe ici pe colo dar si „dificila”. Imi face o deosebita placere sa vad cum evolueaza personajele, cum se desfasoara actiunea, care le sunt optiunile, imi place sa anticipez care ar fi sfarsitul.. dar cand mai am cam 40-30 de pagini, ma opresc. dupa ce intru intr-o lume noua, necunoscuta si ma familiarizez, stiu detalii, indragesc persoane si parca sunt alaturi de ei in fiecare moment, totul trebuie sa se termine cumva. Drept urmare, nici asta nu imi place. Asa ca, momentan, am suspendat lecturarea pe la metrou.. bine, m-am reprofilat pe alta carticica. d-astea asea, lejere, mai usoare si mai subtiri decat abecedarul, ca sa nu fac eu hernie de la prea multa greutate.. cam asta e motivul de baza si principal.

Si ca tot fac eu conexiuni mai rapide ca zapp online, iar „principal” ma duce cu gandul la „felul principal”, tare as manca niste fripturica buuuna facuta de bunica mea cu piure :D. Ce poate fi mai bun?? stiu, stiu.. piureul si friptura facute de mine =)).

Anunțuri

Astazi am fost revelata cu cea mai „palpitanta” replica pe care am auzit-o lately, intr-un articol dintr-o revista. acesta era genu de articol cu intrebari din partea publicului si un raspuns demn de toata admiratia si foarte intelept din partea unei persoane specializata pe domeniu. intrebarea era ceva de genu „cum fac sa agat fete la sala?” si raspunsu, neasteptat daca era la prima citire (eu am citit si restul raspunsurilor ca sa ma amuz) „esti un cocalar.” asa ca : imaginati-va un nenea nu foarte inalt, dar indesat, cu un corp format din steroizi si prafuri, epilat, pensat si gelat pe cei doi floci lasati neatinsi pe piept pt un aspect mai gigolos, cu un maieu de plasa in dotare si pantaloni mulati pe funduletu’ bombat, mergand cu mainile pe langa corp precum un robotel, pt ca de prea multi muschi, bratele sale nu ating corpul ramanand cumva suspendate prin aer.. baga niste scheme la niste aparate ca sa para el Gigi-Fortosu, transpira ca un porc alergat pt taiere si se indreapta tantos catre o tantica la fel de „minunata” precum si el.. machiata ca de seara, cu toalete de la Gucci si Armani, chilotei roz de la Prada, se apleaca sa faca o genoflexiune- doua ca sa dea volum la par si sa isi faca remarcata prezenta prin zornairea kilogramelor de haur de la maini.. se opreste nenea in fata duduii si o intreaba „pisi, crezi in dragoste la prima vedere sau mai trebuie sa trec o data?”. deci, tantica Corina Izvoran e de gasca, imi place despre ea si despre articolele ei.

in alta ordine de idei, am remarcat ca sunt o prezenta nefasta pt unele persoane. ma intorceam eu minunat cu za subway si m-a ginit o colega. eu, ascultam la mp3u meu, ma balanganeam acolo siii o vad pe tanti ca se indreapta spre mine. ajunge in dreptu meu, ii da „buna seara” unui nene de langa mine si eu ma uit perplexa. am ras toti din vagonu respectiv o statie cat a mers tantica cu mine.. restu mai mult de mine, ca eu nu ma puteam oprii din ras.

deci, sa recapitulam.. nu stati pe langa mine, ca se ia :))

asadar.. problema cu hardu s-a adeverit a fi o alarma falsa. era de la sursa which i had to replace cu indicatii pretioase din partea bunului prieten Alex – am prea multi prieteni cu acelasi nume- si care a renuntat la sursa lui si mi-a plasat-o cu cele mai bune intentii – de sursa vorbeam- . Tata a zis ca e mandru de mine .. ca am fost in stare sa leg niste fire fara sa ma fac permanent in cap (la cat sunt de inapta, m-as fi bagat la 2.20 fo sure) .. el ar fi chemat pe cineva sa mestesugeasca, eu am preferat sa imi prind urechile. acu, pt o perioada am din nou acces la viata internauta. care tin sa comentez ca nu mi-a lipsit. am dus o viata de pustnic , cu acces la filme din 1900 toamna pe la posturile noastre.. si filme re-re-re-revazute de 25461183 ori pe hashbeo. si niste desene animate, pt ca viata mea nu ar insemna nimic fara ele, nu? am dormitat in staulul meu la greu. nici a mai vaca vaca (asta e un fel „vaca suprema”) nu ma poate intrece la capitolu asta. mi-am schimbat fusu orar. functionez la alti parametri nocturni , si anume : adorm cu gainile si ma trezesc inainte sa adoarma again… hmm, i could eat a cichin right now :D.

revenind, este anotimpul restantelor. si la mine plouaaaa fara numar. e grindina, uragan, tornada de grad F5 (a se observa ca am urmarit si niste Discovery sa par si eu mai culta ca cica nu as fi si sa pot scrie si mai mult ca sa va incant cu inteligenta mea deosebita). si asa ajungem si la ce doream sa impartasesc cu voi. am fost plecata today, intr-o zi torida de vara sa imi achit restantele.. alea multe.. mi le-am achitat si m-am dus si dupa niste cursuri/carti/foi la kil. si am demarat procesul cu o plimbarica cu metroiul. mie imi place sa merg cu metroul, cel putin in zilele de vara e mai racoare si daca nu umbli la ore aglomerate, nici nu pute/nu te izbeste vreun miros/nu te doboara „prospetimea” unora. de aceasta data am studiat.. crenvusti si cartofiori.

Crenvustii sunt mai subtirei decat cartofiorii si depinde acu de gusturile fiecaruia, dar par mai gustosi. Ma refer la incaltamintea de vara, care dezgoleste piciorusele donsoarelor, doamnelor, domnilor, dubiosenilor. Exista mai multe tipuri de crenvusti :

– crenvustii imprastiati. sunt inestetici nene.. pardon, tanti. daca picioru tau arata ca o grebla, nu uita ca nu esti la mare sa scormoni in nisip dupa „national treasure part 3”.

– crenvustii lipiti.. cu superglue. astia zici ca sunt asamblati in pungute vidate. nu s-ar dezlipi unu de alaltalt nici cu un firicel de praf. da sunt draguti.

– crenvustii pictati. cam asta ar fi ideea de baza, sa ai o pedichiura adecvata, asta in caz ca nu incerci sa fi original(a) si iti vopsesti doar o unghiuta per picior.. asta o fi noul trend si pt ca am stat prea mult in copac, nu am habar de asa ceva. Mai exista si cartofiorii pe care i-am observat la barbatii care poarta shlapi. Fiind vara si banuind ca nu stati cu galoshi si soseste de lana in casa, puteti sa puneti un crac pe masa/birou/perna si sa observati ca degetelele voastre de la picioare chiar au aspect de cartofiori. pt o certitudine , puteti sa va aduceti si un cartof adevarat langa voi sa observati mai bine asemanarea izbitoare.

Am vazut un film dragut acu (soggy thing) – Un sarut adevarat / One true kiss (sau cum o fi traducerea in inglish). As putea fi actrita principala fara auditie. sunt la fel de dumb si stau la fel de bine la capitolu „penibilitati”. zilele trecute eram atat de adormita, incat am avut niste dubii in privinta gasirii drumului cel mai scurt catre dush. cand l-am gasit si am dat sa il folosesc si pe el si pe gelu de dush, am realizat ca ar tb sa fac curat pe la bae si sa categorisesc produsele dupa intrebuintare. din nefericire gelu de dush s-a transformat in crema de corp, da la fel de bine ma puteam spala si cu vanish, lenor, spuma, pasta de dinti. Cand o sa reusesc performanta , imi voi pune o punga pe cap si voi sedea asa pt tot restul zilelor mele. am zis!

questions

Posted: Mai 13, 2009 in D'ale mele
Etichete:, , , , , , , ,

(Sormea) – Unde e Armenia?

(Eu)           – Pe dreapta..

(Tata)       – Acolo e ficatu’.

:)) Ne intelegem de minune uneori, chiar surprinzator de bine..  la fel de suprinzator e ca cei de la rds nu sunt clarvazatori. am fost plecata din bucuresti – it wasnt a happy happy, joy joy trip- si stiam eu cumva, intuitia mea feminina remarcandu-se si de aceasta data, cum ca netul meu nefiind platit s-ar putea sa il gasesc „gone with the wind” la reintoarcere.. asa ca am telefonat la „relatii extraconjugale (relatiile astea sunt permise) cu clientii” si tanti de acolosha mi-a zis ca e totu’ ok si ca functioneste. asa ca m-am gandit eu ca nu este nevoie sa alerg sa achit si factura. buuun, imi fac avant spre casa cu tot cu sormea la pachet si ajung acasa.. suprizaaaa! kanci net. deci nu imi mai place despre ei.. nu sunt pe faza.. sunt pe langa.

the main idea este ca nici tv-u nu funtiona, desi am avut inspiratia sa il achit pana in iulie. si era un must sa ne uitam la mondenii, deci m-am dus cu viteza luminii sa imi indeplinesc conditia de client slash abonat slash fan mondenii si am platit.. am realizat acasa ca de fapt prin puterea exemplului sunt si tuta. nush ce dracu am facut, ce am apasat.. cert e ca eram pe un program cu purici, ca banda mea de la tv nu e fulla de programe, mai are si lipsuri si tocmai pe unu d-ala am nimerit eu.. am fost alergata vreo cateva minute bune cu telecomanda. se mai intampla.. mai mereu.. mie :) .

in alta ordine de idei, am vazut un film funny : How to lose friends and alienated people. eu si cu personaju principal parca am fi frati.. de prostie. gicule, ti-l recomand, in caz ca ti-e dor vreodata de mine :)) si nu sunt prin preajma.

aaaaa, la revenirea in Buc, pe drumul spre casa – ala care duce la vila mea din berceni unda’cova’- in metrou, stateam langa un kid de genu alora cu care ti-ar fi rusine, daca nu ar fi clar vizibil ca are 5-6 ani si nu stie ce zice.. copilu era cu un nene (am realizat mai tarziu ca nu era tatal puradelului, pt ca nu avea supa acasa, dar copilu avea..deci nu stateau in aceeasi casa.. si nici nu semanau), iar langa ei statea o donsoara, care avea o bluzita cu inscriptii pe ea. si auzi copilu ca silabiseste (de fapt citea pe litere) : ” ce inseamna P-L-A-Y-B-O-Y ? ” , ” … … e o revista cu poze. tu acu esti la varsta cand tb sa citesti carti, sa inveti sa citesti si mai tarziu cand ai invatat sa citesti poti sa te uiti si la astea, da?” nici mie nu mi-ar fi venit o explicatiune d-asta mai geniala. gg nenea! am ras cateva statii, de imi venea sa ma mut in alt vagon. kids! innocent kids.. mai urma si intrebarea „cum au aparut copiii?” si cred ca il propuneam pt premiul intai la cele mai „palpitante” raspunsuri date copiilor in necunostinta de cauza.

ta , ta! ( adica pa, pa!)