vum-vum

azi m-am fofilat de la a interactiona cu masina de calcat.. l-am lasat pe tata sa-si faca de cap. ce dracu’, doar nu are carnetul de conducere, de atatia ani, degeaba.. nu?

e nasol sa stai la etaje inferioare si sa n-ai perdele.. am realizat eu asa, cea cu multe realizari. in cealalta parte sedeam la 8 si nu aveam perdele de nicio culoare, dar n-aveam treaba.. aci in schimb, pai astia de vis-a-vis par ca n-ar dormi vreodata. pana si la 1 noaptea nu pot sa ma schimb in camera pt ca poate e vreun ochi mai vigilent si ma urmareste. si nu imi face placere sa imi respire cineva in ceafa.. nu asa :))

am obs ca aceasta mutare mi-a creat si anumite dereglari (la cap sunt asa de cand ma stiu, nu mai era nimic de dereglat).. am devenit mai sensibila. iuuu!

maine dimineata tb s-o fentez pe sormea.. cred ca incerc arhicunoscutul tub de pasta de dinti si apoi o las sa ma fugareasca. asa facem noi inviorarea de dimineata. ea se crizeaza mai mult si mai rpd, piticii ei de pe creieri inmultindu-se cu o viteza uluitor de ametitoare. si nu se calmeaza pana nu arunca cu mine dupa ce nimereste. azi am exersat deplasarea prin tarare.. si suntem deschise la nou. maine este o zi noua. maine va fi soare.. am eu asa un feelingutz.

pot sa nu ma duc la munca? :-s

si cam atat. scrisesem atatea, dar le-am si sters. indecisa. femeie. i rest my case :))

home sweet home, i miss you

Avand in vedere mutarea mea totala, din „Primaverii” intr-un cartier mai, asea, marginas, mai la periferie.. nu prea am detinut timp necesar pt dedicarea mea partiala pt acest blog. de genul, mi-e cam greu sa dau cu mopu’ si sa si tastez in acelasi timp. napoleon mi-ar rade in fata, cel mai probabil.

da mah, recunosc. m-am mutat 2 alei mai departe, gata, gata n-o mai aburesc. mie imi place acilica, in cartier. in fine, de cateva saptamani sunt cam aeriana si ma simt cam ca intr-o excursie.. tot ma astept sa ma intorc acasa. stiu ca „acasa” deja e pt altcineva, iar eu tb sa ma obisnuiesc „aici”.. dar simturile mele inca sunt haotizate. i need more time. „acasa” ma descurcam de minune. puteam sa fiu a mai trotilata, a mai adormita, a mai grabita persoana si tot nu ma impiedicam, nu ma loveam (asa des. nu e vina mea ca sunt atrasa de colturi). „aici”, in primele nopti am avut neplacerea de a ma trezi de cateva ori si „poc” la iesirea din camera – annoying. am ratat si intrarea in dormitor de cateva ori, ba am facut dreapta mai devreme, ba am interactionat cu tocul usii pt ca am intarziat devierea de la traseu – which is annoying. daca ma deplasez pe bezna, din camera in bucatarie, trebuie sa tin manutele ca un zombi sau ca un somnambul ca sa stiu ca nu ma mai opresc in vreo alta chestie – definitely annoying. daaar, tata e mai fericit. which is good.

am ratat ultima intalnire cu etajul 8, which hunts me and i didn’t say good bye. and tomorrow is a big day.. si e prima oara in ultimii 6 ani cand nu sunt acasa la aceasta data. am lasat in urma totul, de la amintiri, trairi, la intristari, certuri, happy days, sad days. those were the best days of my life.

acum 11 ani de zile mi-au dat drumul bunicii sa vin pe plaiurile mioritice ale bucurestiului, in vederea maturizarii si cretinizarii mele. succes total! am venit „impreuna” si atunci chiar mi-a placut ca ma mutam. bunicii or fi ei bunici si desi imi vedeam rar „za padres”, aveam acolo un feeling de cine apartin. sormea avea 5 ani, dar a fost cel mai copil-de-5-ani incantat sa dea cu aspiratorul. picture that! bine, acum a crescut si e doar cel-mai-incantat-copil :)) aspiratorul e bau-bau.  acum nu mai putem sa aruncam cu taitei prin casa (nu ca am fi facut noi asa ceva, nuuuuu), nu putem sa mai jucam baschet cu peretii pt ca asa am vzt in filme si vrem si noi sa nu fim mai prejos, nu mai vad soarele cum rasare dimineata, nu mai jucam pingpong la perete, nu o mai tarasc pe sormea pe covor, nu mai are cum sa sara din balcon in bucatarie, nu mai am cum s-o las la -20 de grade pe balcon, nu mai am cum sa fac bulgari de zapada sa ii las sa se faca gheata pe tabla de la balcon si seara sa il speri pe tata cand vine acasa, acum nu mai am cum sa le scuip fraierilor de sub mine cand vara stau toti ca cucuvelele pe geam.. damn, i miss a lot of things.

daaar, acum tata mi-a usurat, cel putin pt inceput, munca.. a luat usa la bae cu geam de sus pana jos.. drept urmare cand se duce sormea la bae, ma postez pe geam si o intimidez :)) . cu tata nu ma trag de sireturi .. inca >:) . vine craciunu si nu stiu ce sa le iau cadou. any ideas? ;;) sa iau un covorash pe care sa scrie „HOME” si sa-l atasez la intrare? sormea vrea un porc de guineea, dar nu ma simt in stare pt un „fratior”… so? what will it be?

who’s coming with me?

si uite cum mi-am luat eu inima in dinti (la figurat.. nu sunt chiar atat de infometata) si am zis sa mai trec si pe aci.. nu de alta, dar mi-a povestit a mea prea-minunata sora despre testele pe care le-a sustinut si evident ca mi-am adus aminte de gingasa mea profa de fizica din clasa a 9a. era cam plapanda tantica si cam cu volumu pe minus, drept urmare cam o frecam eu la ora ei sau dormeam pe mine. si a venit si testul (unul dintre ele.. singurul pe care mi-l aduc aminte). erau doar doo subiecte de dezbatut: o problema si un punct de teorie.. la probleme intotdeauna m-am descurcat, pt ca nu e greu sa calculezi niste chestii.. iar teoria suna ceva de genu ” ce stiti despre… am-uitat-ce-anume-era-la-punctul-asta  ? „.  am facut problema, iar la celalalt am scris ca nu stiu nimic.. sincera, de cand ma stiu. vine si profa intr-o zi cu lucrarile si mare imi fu mirarea cand mi-am auzit si comentata lucrarea.. pt originalitate, mi-a oferit un punct in plus. pt „nimic” eu am luat nota 8 :D . who rulz? huh?

in afara de treaba asta cu adusu-aminte din liceu, pot spune si ca m-am mutat.. la 2 alei departare :)). e frumos pe aci, catelusi multi ca si in partea cealalta, verdeata aici nu prea a ajuns dar din nefericire nu ni s-a oferit posibilitatea sa luam si gazonul din fata blocului la pachet.. ne multumim cu copaci.

iar in alta ordine de idei, eu fiind copilu cu idei multe si nefolositoare.. a trebuit sa mai cumpar un cadou lately. drept urmare am luat magheru la rand cu toate sex shopurile sale. si sunt multe.. eu stiu ca femeile sunt maniace, disperate, au fixatii cand vine vorba de haine.. si isi doresc toate o „camera de haine” pliiiina cu toate kkturile, maruntisurile, posetutele, perechile de pantofi posibile ever.. da totusi, sa dai peste o camera pliiiiina de vibratoare, dildo-uri, margelute, butt-pluguri si alte kkturi, pt toate gusturile si intrebuintarile chiar mi s-a parut.. dubios (nu o sa zic „interesant” chiar daca sunt femeie :)) ).am ramas perplexa cand mi-am invartati capu la 180 de grade si am vazut numa falusuri si falusici. se vede ca nu am iesit in  lume, nu? trebuia sa ma prefac ca vreau un vibrator.. sunt curioasa daca ar fi sarit vanzatoarele ca la un magazin normal, sa imi ofere alternative, sa ma intrebe „va pot fi de folos”, sa cer sfaturi .. damn, poate chiar o sa ma deplasez in scopuri pur de cercetare.. si nu de achizitionari „masive”. aaand i know where to start from :))

sarmale i want!

Cine a venit de afara si are aspect de mop uzat, sa ridice manuteleee. nu am sustinatori? bine, recunosc ca am avut o zi proasta si cu multe momente blonde. dar daca nu le-as avea, n-as mai fi eu, nu? cum sa pleci domne fara umbrela, cand afara ploua, e urat, bate vantu? oare ce speram eu in mintea mea? ca poate visez si cand ma trezesc de fapt o sa fie soaree si frumos, ciripit de pasarele, falfaieli in bataia brizei, etc.

in postul anterior mi-a fost cam lene sa tastez ceva, deoarece am considerat ca secventa aia spune totu’.. cel putin pt persoanele care au vazut friends si care ma cunosc :D. deci, cand ma voi muta o sa imi fac poze pe peste tot sa am amintiri : in cada, pe veceu, in oglinda de la bae (si singura de altfel), in sifonier, pe geamu de la dormitor, in balcon.. aici o sa fac mai multe poze pt ca e cam lung balconu, in debara, in sufragerie in toate cele 4 colturi, pe holu de la intrare si pe holu dintre sufragerie si dormitor, in camara, sub rafturile din camara, langa frigider, la aragaz, pe holu blocului, la ghena, in fata blocului, in parcare, in parcurile de pe langa bloc.. si o sa le postez pe internet :)). oare sa ma duc si la vecini? o sa-mi fie dor de „my crib” si cel mai probabil pana ma voi obisnui cu celalalt loc, ma voi regasi pe drumul spre vechiul domiciliu’. deh, cum sunt si betivii.. poti sa aduci un om in coma alcoolica si totusi el ajunge intr-un fel sau altul, din sant in sant.. acasa. exista un gps intern cu setari „din fabrica” probabil, care ne ajuta. de aceea, pana imi resetez eu circuitele, sper ca tanti care se muta aici, sa nu se sperie cand o sa sun la interfon :D:D.

ce doream sa mai zic, am uitat. in fine, se simte ca vin sarbatorile. la dracu, toata lumea face sarmale. e un nou trend?? I’m such an easy person.. pune-mi 20 de sarmalute in fata and i’m aaaaaall yours, beibi.

iar intr-una din zile, cand „meditam” eu din greu pe veceu, mi-a nazarit o idee.. o idee asupra unui text. am zis eu candva ca sunt in stare sa scriu o carte, ei bine asta am sa si fac. sa vedem in ce o sa degenereze. pana atunci, ma duc sa frec aragazu, frigideru, electrocasnice d-astea multe si tare folositoare si ocupatoare de mult spatiu.. pt a evita dormitul pe balcon. fal-fal i go!

i guess this is it :)

How do you feel when you leave something behind?

„this was your first home and it was a happy place, filled with love and laughter.. ”